Euro NCAP readuce butoanele fizice: din 2026, mașinile care mizează doar pe ecran pierd puncte la siguranță

De ce se întorc butoanele

În ultimii ani, tot mai mulți constructori au mutat aproape toate comenzile din bord într-un ecran tactil mare. Arată modern și reduce costurile de producție, însă are un dezavantaj concret: pentru a aprinde ștergătoarele, a activa avariile sau a schimba un simplu reglaj, șoferul e nevoit să caute prin meniuri și să-și ia ochii de la drum. Tocmai acest lucru a devenit o problemă de siguranță.

Euro NCAP, organizația independentă care testează și acordă celebrele stele de siguranță, ajustează începând din 2026 modul în care punctează ergonomia comenzilor. Ideea de bază este simplă: funcțiile pe care le folosești des sau în situații de urgență ar trebui să fie accesibile printr-un buton fizic sau o comandă directă, nu îngropate într-un submeniu.

Ce funcții sunt vizate

Accentul cade pe câteva comenzi considerate esențiale, care ar trebui să rămână la îndemână printr-un buton, o manetă sau o tastă dedicată:

• semnalizarea (semnalele de direcție);
• luminile de avarie;
• ștergătoarele de parbriz;
• claxonul;
• apelul de urgență (funcția SOS / eCall).

Mesajul pentru producători e clar: poți avea un ecran uriaș și un interfață digitală elegantă, dar dacă aceste funcții rămân disponibile exclusiv prin touchscreen, mașina riscă să piardă puncte și, implicit, să nu mai obțină calificativul maxim la siguranță. Cum eticheta de „5 stele Euro NCAP” este un argument puternic de marketing, presiunea asupra constructorilor de a păstra sau readuce butoanele fizice devine reală.

Nu e o lege, dar cântărește mult

E important de precizat că vorbim despre un protocol de testare, nu despre o reglementare obligatorie prin lege. Un producător poate, teoretic, să ignore recomandările și să vândă în continuare mașina. În practică însă, nota Euro NCAP influențează deciziile de cumpărare, ratingurile din presă și chiar politicile flotelor corporate, așa că puțini își permit să o neglijeze. De aceea, ne putem aștepta ca modelele lansate sau facelift-ate în anii următori să reintroducă treptat comenzi fizice pentru funcțiile de bază.

Ce înseamnă pentru cumpărătorul din România

Pentru piața de rulate, această schimbare are câteva implicații practice pe termen mediu:

• Mașinile „all-touch” de acum pot îmbătrâni mai repede ca imagine. Modelele din ultimii ani care au eliminat aproape toate butoanele fizice ar putea fi percepute drept mai puțin practice odată ce noua generație readuce comenzile clasice. Asta poate influența, în timp, cât de ușor se vând la revânzare.
• Testează ergonomia, nu doar aspectul. La un test drive pentru o mașină rulată, verifică cât de repede ajungi la ștergătoare, avarii și semnalizare. Dacă trebuie să intri în meniuri pentru operațiuni banale, gândește-te că vei face asta zi de zi, inclusiv iarna, cu mănuși, sau pe drum aglomerat.
• Ecranul mare nu e automat un plus. Un display generos e util pentru navigație și multimedia, dar nu compensează lipsa comenzilor fizice pentru funcțiile de siguranță. Nota Euro NCAP a mașinii, la momentul lansării, îți spune mai multe decât dimensiunea ecranului.
• Costuri de reparație. Un bord centrat pe touchscreen înseamnă că un ecran defect poate scoate din uz mai multe funcții deodată, iar înlocuirea lui e adesea scumpă. La o mașină rulată, verifică dacă ecranul răspunde corect pe toată suprafața și dacă nu are zone „moarte”.

Pe scurt, tendința se inversează: după un deceniu în care butoanele au dispărut în favoarea ecranelor, industria redescoperă că cel mai sigur reglaj este cel pe care îl faci fără să te uiți. Pentru cumpărători, e un motiv în plus să pună ergonomia pe lista de verificare, alături de kilometraj, istoric și stare tehnică.